18 decembrie 2009

ALTCINEVA

Cateodata ma cuprinde salbaticia, simt ca am gheare in varful degetelor, si par a avea puterea sa rup cu dintii din toti si toate. Ca o stare de betie crunta, in care nu te mai recunosti, dar din care iti vei aduce aminte tot... tot... tot. Gust de sange intre buze. Asa ma simt. In starea asta imi pun la indoiala cele mai elementare norme de bun simt, cei sapte ani de acasa, bunatatea... Mai ales bunatatea. Ma simt ca si cum tot ceea ce traiesc se transforma intr-un suvoi de ganduri intunecate, si nu-mi doresc decat sa scrijelesc cu gheare de animal in carne vie... Sa rup. Sa musc... Nu stiu daca e de inteles. Strig dinauntrul meu... as vrea sa nu mai fiu asa... as vrea sa nu mai am sentimentele astea. Si pe urma, se iveste cate ceva, care declanseaza animalul din mine...

Cu teama,
A.

Niciun comentariu:

LOCUL DE UNDE VIN POVESTILE

LOCUL DE UNDE VIN POVESTILE